joi, 31 decembrie 2009

stimati astia de cititi randurile scrise cu usoara urma ironica de zambet cules din cupa cu amar a tineretii vreau sa va spun ca acest articol nu numai ca este pardaf dar poti observa cu ochiul liber continutul sec si neverosimil , deci in concluzie tin sa imi aduc aminte ca e ultima data in anul 2009 cand scriu. ce sa mai scriu ? hai ...ceva ca sa umplu randurile astea, ceva sa mazgalesc hartia cu cerneli cernute-n dorinta de un tribut sincer pentru un dulap verde.

miercuri, 23 decembrie 2009

Cu fata-n jos pe pick-up, privesc amutit, ascult linistit melodia. Ai fost si tu cineva odata, acum duse-s vremurile, praf mult si barfa berechet. Ce traseu, ce viata, ce norme, ce baze, toti forfotesc marsaluind intens fara sens, fara scop, fara fum in focul vriei. Hai mai ia o gura, te rog eu frumos, hai mai ia un fum, mai ia o stanca in fata, un gand, un nod de receptie si s-a alterat orice perceptie. Ca intr-un navod oamenii cad in plasa, cad in sine, da-i un nume, eu il numesc colaps, il numesc haos, il numesc azi. Nimic mai simplu decat ca atunci cand iti e frig si mai iei o gura de tarie, dar dupa cum se stie inselatoarea bautura nu face altceva decat sa scada brusc temperatura, sa-ti pierzi si ultimul dram de energie, ataca direct ca o hiena in hohote de spasm malefic cu atatea fete cate sunt necesare pentru atingerea scopului, nu a stetoscopului. Stereotip. Ha, ai prins usor usor ideea. Te destepti, dar ce tarziu incepi sa-mi intelegi mersul. Mersul vulgar pe strazile intarziate intr-o iluzie ce dureaza fix o viata de om, cu capul gol, privit de sus de altcineva. Eu priveam pick-pul, ei ma priveau pe mine, ceilalti te priveau pe tine. Fiecare este privit de cineva, dar unde e capatul ? Se sfarseste ? Fiecare are un supervizor, te-ai ars e vorba de vizor -politic, mai nou ca sa scapi pui la sfarsit cuvantul magic "politic", dai cu jigniri si acuze iar apoi ai grija sa mentionezi la sfarsit cuvantul magic. E cam ca in timpul lui Nea Nicu, doar ca acum poarta alt nume, ca traim timpuri moderne. Cu ochii mintii priveam in depresiune, aflat sub presiune, aflat sub datorii, sub stres si hartii. Aflat sub teama cozii de la ghiseu, aflat sub costul painii de azi, aflat sub miile de intentii bune prefacute-n praf, drumul spre D6 e pavat cu ele, nu ? Sa inflorim, sa prosperam, sa accedem la cunostiinte inimaginabil de uimitoare dragii mei compatrioti, haideti, va rog, poftiti. Cine-i pregatit sa slugareasca propria intelepciune atat de profund incat sa-si renege provenienta peizanta, oamenii paiate. Cu scobitoare-ntre masele educatie pentru masele de oameni. Alcool sanitar, sticla-i gata din doua guri, nu ? E frig, e infiorator, e frigida senzatia, te-ai fript. te rog, nu-mi lua drogul, nu-mi lua senzatia asta grozava ca ma descurc, ca nu-s un taranoi la costum urcat in duba de fostul regim si adus in tromba aici la capitala multi-non-culturala. Te rog nu-mi ofili ideea de mai bine, cand mai bine ma duc la colt si-mi iau o mai rece bere si-mi inghet toate sentimentele, imi inghet creierul demult fixat pe peretii bolborositi de carii. Ghici cine ma insipra ! Mi-as da drumul intr-un hamac enorm si m-as legana zi de zi de zi de zi. Priveste-n sus si ai sa vezi exact ca intr-o oglinda mare fixata in tavan taranul de sus cum se balangane cu aceleasi gesturi semidocte, imitandu-te perfect, cautand un singur gest sa-ti dea branci, cautand sa fie el cel mai cel, exact ca tine, te cuprind fiorii ? E numai vina ta ! E numai vina mea pentru tot ce mi se-ntampla. Hai sa marsaluim cu tricolorul in brate si cu virtutile onorabile in suflet, hai sa definim gesturile ce marcheaza o conduita demna de un adevarat om. cine vine cu mine ? nici eu nu stiu exact drumul, dar nu-i nimic, intuim urmand linia ancestrala concret conturata ca cea din palma, lunga si intrerupta undeva la intersectia cu cea mai mare temere a noastra. Maine e Craciunul, cine stie ce e ala ? Nu, nu " Mos gerila", ala era in vechiul regim, stiu ca esti obisnuit, asta e problema. trebuie sa lucram la cultura generala a noilor generatii, astea deplorabil dezamagitoare. Eu sunt o mare dezamagire, sunt un harciog de camp, dar pe campul de lupta conteaza onoarea, conteaza curajul si virtutile, nu conteaza gradele de rudenie cu cel ce te face frate cu necuratul. E tarziu asta seara, poate maine seara va fi mai devreme. Noapte buna

luni, 16 noiembrie 2009

Raspunsurile de saptamana trecuta , iata-le :

1. Inchiziţie (lat. inquisition - cercetare) este o formă a justiţiei în epoca timpurie a Evului Mediu, această formă diferă de „dreptul roman”, prin forma de acuzare, aplanarea controverselor, într-un proces intentat de inchiziţie („ex officio“) erau prezentate metodele ca servind interesele obşteşti şi salvarea sufletului acuzatului.

Metodele de investigaţie a inchiziţiei, era descoperirea aşa numitului „adevăr” pentru obţinerea acestei dovezi, se folosea şi schingiuirea acuzatului în faţa unor martori, recunoaşterea vinei acuzatului fiind scopul principal al investigaţiile, dovezile obiective fiind neglijate. Acest proces lua în considerare numai declaraţiile unor martori, care se baza pe declaraţiile altor martori, astfel procesul putând dura timp îndelungat, sfârşitul procesului se termina cu o sentinţa putând fi numai nevinovat sau vinovat cu recunoaşterea vinei.

2. Lucian Blaga

3. Polul Sud, dap

4. Bruce Lee il bate pe Van Damme..........de-l rupe

5. Chicago Bulls...........era the best ! nici decum cu michael in echipa hahaha

6. Pentru a increti fruntea sau a misca sprancenele se pun in miscare 50 de muschi, in timp ce pentru a surade se pun in miscare numai 13. adriana asta era ct pe ce sa......

7. mai are rost sa zic ? aia 4 : athos, portos si aramis in frunte cu D'argtanan

8. Sex Pistols

9. Rabat.............Casablanca a fost capitala.............si momentan e capitala culturala si economica

10. Dante Alighieri

Grec si Adriana la egalitate.........puneti amandoi cate 2 intrebari.....:) iiii

luni, 9 noiembrie 2009

Intrebarile de saptamana aceasta (care sunt nitel mai usoare) :

Cine raspunde la cele mai multe va adauga sapt viitoare 2 intrebari proprii la postare.

1. Ce a fost Inchizitia ?

2. Cine este autorul poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” ?

3. Unde este mai frig, la Polul Nord sau la Polul Sud ?

4. Bruce Lee il bate pe Van damme ?

5. La ce echipa a jucat Michael Jordan ?

6. Cum se poate face intr-un mod de netagaduit dovada ca e mai suor de zambit decat de incretit fruntea ?

7. Cati erau “cei trei muschetari” si cum se numeau ?

8. Ce trupa punk a luat nastere la Londra in 1975 cu primul vocalist principal Johnny Rotten ce avea sa fie apoi inlocuit cu Sid Vicious ?

9. Care este capitala statului Maroc ?

10. Un alt mare scriitor al lumii a murit exact in aceeasi zi cu William Shakespeare. Cum se nume el ?

duminică, 8 noiembrie 2009

Iata raspunsurile la intrebarile de saptamana trecuta :

1. În anul 1679 domnul Serban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica şi anexele mănăstireşti au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Şerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brancoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reşedinţă domnească de vară.

La inceputul domniei PrincipeleCarol I al Roamaniei primeşte ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni. Carol I hotărăşte să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosinţa moştenitorilor coroanei, care să-i servească drept reşedinţă oficială în Bucureşti. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic veneţian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domneşti şi construirea palatului de la Cotroceni. Construcţia a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil naţional romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra şi două foişoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foişor de la mânăstirea Hurez. Principesa Maria şi principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896 .


2. “Lasciate ogni speranza voi ch’entrate” – lasati orice speranta voi care intrati. Aceste cuvinte sunt vazute de Dante pe poarta infernului.

3. “Eroica” a fost denumita Simfonia a III – a a lui Beethoven. Ea fusese dedicate initial lui Napoleon inainte de a fi imparat, ca omagiu adresat "republicantului" Bonaparte.

4. Medicul englez William Harvey (1578 - 1657) a demonstrat experimental pentru prima oara in 1619 circulatia sangelui din artere in vene.

5. fotografia a fost inventata in 1824 de chimistul francez Nicephor Niepce (1765-1833). Primele fotografii se numeau dayuerroutype , dupa numele lui Jaques Daguerre (1787-1851), care a perfectionat-o.

6. Cea mai mare insulă de pe glob este Groenlanda, Ea are o suprafaţă de 2 138 800 km2

7. Peruca a fost inventata in antichitate, in urma cu aproape cinci milenii, facandu-si aparitia, aproape simultan, in mai multe zone ale lumii antice, mai ales in Egipt, Sumer, Asiria si Persia, si avand utilizari diverse, de la modalitatea simpla si eficienta de a evita paduchii si pana la definirea statutului social al purtatorului.

8. Arhipelagul Juan Fernandez este situat in Oceanul Pacific, langa coasta chiliana. Are o suprafata totala de 185 km² si este format din insulele Mas a Tiera, Santa Clara si as a Fuera.

( Insulele au fost descoperite in anul 1563, de catre navigatorul Juan Fernandez.

Insula Mas a Fuera, care isi inalta varfurile vulcanice pana la 1840 m a fost vizitata in anul 1683 de piratul Wiliam Dampier.

In anul 1704, carmaciul Alexander Selkirk naviga in apropierea insulei Mas a Fuera. Certandu-se cu capitanul, acesta il pedepsi lasandu-l singur intr-o barca langa insula. In barca carmaciul isi luase de toate : haine, hrana, un cutit, o caldarusa, o biblie, o pusca si putina pulbere. El a trait singur pe Mas a Fuera pentru patru ani si patru luni. Mai tarziu, carmaciul a marturisit ca primele opt luni au fost foarte grele : o melancolie imensa il coplesea, insa el isi organiza treptat viata. Isi construi doua colibe, una pentru dormit si alta pentru provizii. Ca sa faca focul, freca cu pulbere doua lemne unul de altul. Cand provizia de pulbere I s-a terminat, s-a obisnuit sa prinda caprele salbatice in curse. Ca sa se distreze, Selkirk se ocupa cu domesticirea pisicilor salbatice. Aceastea i-au servit nespus de mult in lupta contra soarecilor, care erau asa de multi incat ajunsesera sa-l muste noaptea de picioare. Cand hainele I s-au rupt, s-a imbracat cu piei de capra, pe care le-a cusut cu ajutorul unui cui.

In anul 1709, corabia englezeasca Duke, condusa de capitanul Roger Woods, a ancorat langa insula Mas a Fuera. Zarind un foc pe insula, a trimis o barca care s-a inapoiat cu cativa miei si cu un om ciudat, acoperit cu piei de capra, cu parul lung, amestecat cu frunze si ramurele, cu o barba care ii acoperea fata si cu picioarele goale. Acesta era Selkirk, care rostea sunete de neinteles. Capitanul Woods a notat in jurnalul sau de bord urmatoarele : “ In primele clipe ale prezentei lui printre noi, bucuria i-a fost fara margini. El isi uitase aproape limba si cu destula greutate il intelegeam; pronunta cuvinte fara legatura. Dupa trei zile amintirea cuvintelor incepu sa-I revina……..trecu totusi destul timp inainte de a-si putea relua obisnuinta alimentelor noastre” .

Selkirk s-a intors in anul 1711 in Anglia. Cateva luni mai tarziu povestea lui a fost publicata de catre ziaristul Richard Steel si in felul aceasta a luat si Daniel de Foe cunostiinta de ea. )

9. Clio - muza istoriei,
Euterpe - muza poeziei lirice,
Thalia - muza comediei,
Melpomene - muza tragediei,
Terpsichore - muza dansului,
Erato - muza poeziei erotice,
Polyhymnia - muza retoricii,
Urania - muza astronomiei,
Calliope - muza poeziei epice

10. India

marți, 3 noiembrie 2009

:)

Norii tremura-n crevase de timp
Luminati la un moment dat de-un nimb.
Cerul intreg parca se sfarseste la picioarele lor.
Oare ce vor ? De ce s-au adunat in cor ?
Norii tuna si fulgera o scurta perioada
Amenintand cateva picaturi ce-au sa cada
Din inaltul boltei, picurate cu avant pe pamant
Spre a da de stire ca unicul lor stapan e : un vant.

tu in 10 secunde esti.......?!!!!

Stai nemiscat timp de 10 secunde ! Nu poti, ai clipit !
Stai fara sa te gandesti la nimic timp de 10 secunde ! Nu poti, te-ai gandit deja !
Stai 10 secunde fara a mai fii tu si apoi intoarce-te si povesteste-ti cum a fost ! Monolog ?.........Tu, gandul, consiinta, ratiunea, amintirea........toate ale tale.......tu, viziunea, gandul, fapta, trecutul, gestul, reprecursiunea...........tu esti suma actiunilor tale ! Tu spui mult mai multe in 10 secunde, fara a vorbi deloc.

duminică, 1 noiembrie 2009

quiz......?!

M-am gandit sa fac pe blog un fel de "Quiz", unde sa postez 10 intrebari saptamanale, la care sa raspunda atat cititorii mei fideli - nu foarte numerosi la numar dar de o calitate intelectuala ireprosabila ( ce v-am cam laudat mai pezevenghilor), cat si cei ce intra intamplator pe blog. Incerc sa pun intrebari pentru tot poporul, (daca nu stiti sa raspundeti nu dati repede buzna pe google ci incercati sa debitati tot felul de tampenii, sa inevntati raspunsuri, sa contraziceti cu tot dinadinsul logica si sa sfidati orice fel de logica, eu o sa innebunesc de fericire si toata lumea o sa aplaude extaziata de modul dvs artistic de exprimare, doar sa scrieti ceva, orice, este un anunt disperat, la fel de disperat ca bine-cunoscutul indemn la vot sau poate ca ......... da, ati ghicit, asa ca lasati coment-uri cu diferitele voastre raspunsuri. Daca insa vi se pare o tampenie treaba asta cu "quiz-ul", atunci pax vobiscum si la mai mare.
Iata intrebarile pentru saptamana asta :

1. Cand a fost construit palatul Cotroceni ?
2. Ce cuvinte erau scrise deasupra portii infernului descrisa in " Divina comedie" ?
3. Care dintre simfoniile lui Beethoven e denumita " Eroica" si cui fusese initial dedicata ?
4. Cine si cand a descoperit circulatia sangelui ?
5. Cine a inventat fotografia si cum se numeau primele fotografii ?
6. Care este cea mai mare insula de pe glob ?
7. Cand a aparut peruca si din ce era confectionata ?
8. Cum se numea insula lui Robinson Crusoe ?
9. Cum se numeau cele noua muze ?
10. In ce tara s-a jucat pentru prima oara jocul de sah ?

luni, 26 octombrie 2009

Fragment dintr-o poveste ce nu a existat :)

...........................Umbra se imprietenea cu hologramele unei dupa-amiezi calde de aprilie. Atmosfera era in transa, corul inalta apasator o impreunare a spiritelor, iar umbra conducea spre neant cenusa rugaciunilor. Mantia gandurilor exilase demult materia si toata procesiunea, tot orizontul si infinitul vazduhului se contopeau in umbra. Bancile din lemnul lor vechi si palid, masa acoperita de crapaturi ce amintea de o batrana ridata si inteleapta, podeaua peste care cetele de pasi treceau necrutatoare, toate acestea stateau drept dovada ca timplul erodeaza vazutul , iar trairile raman vesnic tinere. Batranetea obiectelor si a oamenilor era insasi o umbra neiertatoare. Spiritul sau altfel spus acel “ le décor du coeur” este lasat prada tremuraturilor sensibile ale vremurilor, sau altfel spus sentimentele
Viata oamenilor insemna un pelerinaj unic in care esenta intalneste nepretuitul si se indreapta spre necunoscut............................................
Lenuta danseaza

M-am lasat de fumat. M-am lasat de iubit zilnic aceeasi lume. M-am lasat de vina. M-am lasat pe spate si puteam vedea clar in bezna durerii de cap un loc linistit, acolo incerc sa ma indrept. Acolo unde tentatia nu se iveste. Sub un copac, la umbra sentimentului momentan. Sub copac rutina se pierde. Gandul imi deruleaza film unele amintiri si concentrarea pedaleaza lant orele. M-am lasat de zambit. Nu e de la alcool, caci m-am lasat. M-am lasat inconjurat de vorbe ascutite exact ca in cliseul acela cand sunt comparate crestele muntilor cu zimtii fierastraului. Ce-a ramas ? Cu ce m-am ales ? N-aveam de ales intre cine stie ce gesturi asa ca m-am multumit cu un oftat si duhoarea inconfundabila a putrezitei resemnari. Gandesti ca's un pic mohorat, ca-mi va trece, e normal, e varsta, e timpul, traim vremuri grele. Nu traim decat clipa turnata-n ceas ce isi naste timpul. Timpul aceasta notiune primara ce ordonează evenimentele într-o succesiune ireversibilă este acelasi pentru toti, numai ca diferite persoane ii atribuie calitati elastice prin prisma fricii ancestrale. Eu sub copacul meu intampin timpul cu aceeasi bucurie cu care el ma porta in viata. Suntem dependenti unul fata de celalat. Eu am nevoie de el ca sa exist, dar si el la randul lui fara mine - viata, nu ar exista. Fiecare este drogul celuilalt. As putea chiar sa port un dialog cu timpul, acum ca ne aflam pe picior de egalitate. As putea sa-i aduc unele reprosuri sau as putea sa-l laud pentru diferite momente din trecut, dar ma opresc pentru ca imi aduc aminte : el nu este decat un martor al lumilor ce se succeed ireversibil. Asa ca il invit langa mine sub copac. Parca totusi cineva lipseste, ma uit in jur atent sa observ persoana lipsa. Nu-mi gasesc bunicii, nici cativa prieteni. Pentru unii timpul si-a schimbat cu totul perceptia, nu-i mai intalneste decat in vocabule, altii ratacesc contemporani. Anotimpurile nehotarate ma viziteaza pe rand sub copac. Ma viziteaza cartile, noptile luminoase de semptembrie, suparari, cainele meu "lassie", o persoana apropiata ce scotoceste lumea, un prieten care ma cheama la meciurile echipei favorite, caldura parintilor, porcul ce merge cu bara responsabilitatilor in maini pentru a-si mentine echilibrul pe sarma principiilor, un concert, sarbatorile ce si-au pierdut serios din magia de alta data, o silueta cu ochi caprui si suflet ager, toati se perinda prin fata mea, imi spun "o fi venit circul in orasul gandurilor mele". Nu ma mai pot ridica, raman rezemat de tulpina imensa a copacului. Mi-a anchilozat spatele. "i forget everything i learn".........fredonez.
Am decis sa incep un paragraf. Probabil ca undeva in subcontient se simtea nevoia unei schimbari. Unde am ramas ? Tot sub copac, evident. Ultima a venit silueta, ne-am jucat noua luni si a plecat. Am inceput serios sa-i simt plecarea si mai apasatoare din lipsa altei preocupari, sau poate ma durea. Oricum locul meu este sub copac, aici ma simt foarte bine. Multi se plictisesc, renunta, imi parasesc copacul si compania. Uneori ma intristez, dar nici nu am suspinat bine ca timpul, prietenul meu de sub copac imi scoate-n cale alte tipologii cu care sa dialoghez. Devin avid de tot. Prins aici sub copac ma las surprins de aproape orice: informatie, trairi, stari, amintiri, succese, saruturi, esec.........practic le imprumut particele din vietile grabite si aglomerate, le sortez, imi calculez timpul necesar trairii fiecarui sentiment.......devin un maestru al trairiilor. Nimeni pana la mine nu mai reusise asemenea performante. Lumea ce se perinda prin fata mea, ma numeste cerc echilateral. I-am intrebat cum sa fiu un cerc echilateral cercul e rotund, nu are laturi. Lumea mi-a dat un raspuns ce m-a surprins : "mefiez vous des aparances". Asa ca incerc sa ma feresc de toata aparentele ce viata siret mi le serveste imbracate in conjuncturi ispititoare. Imi lipseste totusi silueta. Observ ca pierd conturul ce defineste concret aglomeratia aceasta de "tot". Sentimentele, gandurile, dialogurile, amintirile..........au nevoie de acea silueta care sa le uneasca, sa le confere logica si nuanta cronologica. Ne-am certat si a plecat, o sa se intoarca. Mi-am pierdut ideea, asa ca pun punct, haha.
Deci, ai tras concluzia principala ? Sigur ca ai inteles exact esenta mesajului ? "Lenuta danseaza", evident. Esti spiritual, imi place. Pace.
Se lasa seara incet si sub copacul meu........m-am lasat adormit de ea.
Hai, noapte buna !

vineri, 31 iulie 2009

Teoria chestiei

Fiecare chestie isi gaseste propria teorie in gimnastica gandului, efectele secundare fecundand in bucuria momentului. Gasesc santajul sentimental stand fata in fata cu bariera creata de abstractul atragator al diversitatii gandurilor. Mai pe scurt, intreaga podea se scurge in abundenta de sub picioarele mele cand tremur speriat sub patura neglijentei. Chestia e ca toate teoriile conduc concret si incontestabil catre acelasi rezultat : consecventa. La fel cum zicea maestrul deceneu : “da-i si doua palme cu care sa ma aplaude” , gasesc ca versu’i intr-u totul relevant. Avem nevoie cu totii de doua palme cu care sa aplaudam viata, sa ne aplaudam prietenii, ideile marete care pun in valoare momentul, clipa.
Fiind in stare de inconstienta motorize,
Psihicul meu a dezvoltat o noua teorie
Si fiindca nu mai avem nici o baterie
De la care sa-mi incarc vechea-mi pledoarie
Am asternut randurile descrescator pe hartie :

“ Marea e aproape, daca imi inchid ochii vad valurile blande ce mi se revarsa la picioare. Intr-o lume pustie iti ramane imaginatia, visul, bucuria dinauntrul sufletului. Cred ca intampin un astfel de moment si decid sa-mi inchid ochii, decid sa renunt in a privi lumea. Incep sa-mi creez propria lume in care sa ma regasesc fericit numai pentru cateva clipe. Creez un univers printr-o singura clipire a pleoapelor. Vad marea cum intalneste nisipul fin si spuma alba care se naste din sfarsitul valurilor. Vad un intins de unduire verde sau poate albastra. Daca-mi rotesc capul si imi intorc privirea pot vedea un chip bland, pot deslusi ca sunt in bratele unei finite calde, undeva intr-o intindere de flori. E primavara, copacii inmuguresc, iar ea ma tine in brate. Sunt fericit sa ascult rapsodia monumentala a pasarilor si sa-mi oglindesc intreaga viata in ochii ei. Desi ar putea fi la fel de bine toamna, iar noi doi sa ne plimbam pe o falza incantatoare. Te-as putea saruta si iarna ca sa-mi dezghet buzele carunte. Si in orice anotimp m-as gasi, ar fi lumea creeata de propria-mi imaginatie in care tu te gasesti zambitoare. E lumea mai buna oare cand indraznesc sa ma desprind de exactitatea vietii ? “

Chesia e ca oricat te scremi sa-ti gasesti fericirea in fumigene si pastille filmate, nu o gasesti decat daca te-ntinzi pe spate. Glumesc, fericirea nu doarme, ea doar sta la panda. Asteapta momentul oportun, te fixeaza atenta din priviri, flexeaza usor genunchii, numara secundele ramase si………..tocmai atunci cand crezi ca chestia pe care ai fumat-o ti-a luminat viata, apare ea, fericirea. Momentan ma simt foarte fericit, pentru ca nu sunt singur in aceasta lume.


incercand sa nu par misogin, am sa fiu sincer si am sa spun ca este un moment din fiata unei femei cand se regaseste intru totul in acest banc : Nevasta unui deţinut merge în audienţă la
directorul închisorii.
- Domnule director, vă rog să-i daţi bărbatului
meu o muncă mai uşoară.
- Dar, doamnă, soţul dumneavoastră lipeşte
etichete pe sticle, vi se pare că e greu?
- Nenorocitul, si mie mi-a zis că sapă un tunel...

duminică, 12 iulie 2009

bitter sweet

e aproape 8......si stau treaz de cateva ore, stau singur in locuinta de vara a gandurilor mele. a plouat toata noaptea, a tunat in gand. ma gandeam la tine, la pozitii obscene si faceam tumbe cu ultimele umbre sterse de pe tavan. mi-am dat seama ca dragostea s-a lipit ca un timbru pe plicul in care se afla inima mea, e greu de conceput o continuare a tumbelor vietii mele fara tine. brusc mi se deschide o cortina si imi apari atat de draguta, te apleci intr-o revetenta profunda si apoi iti ridici privirile si muzica incepe sa ma gadile in urechi. nici shot-gunul nu m-ar fi putut lovi mai tare, ma rostogoleam pur si simplu de fericire in topoganele rasetelor. traiasca casa, ca de cand esti in ea mananc mai multa ciocolata si solicit patul atat de des ca mi-e frica sa nu ma aflu cumva in rai.........adica sunt mort ? tot ce e sigur e ca's mort dupa sarutul si posteriorul tau. mai e un pic se face 8, eu iti dedic clipele si tu visele. cand esti cu mine nici armate de iepuri albi, pufosi si dragalasi, nu te pot atinge draga mea.
mai esti acolo ? ma mai asculti ? eu iti vorbesc despre bucuria de a-mi petrece timpul jcu jumatate din tine si visele cu cealalta jumatate, sa te sarut si atunci simt mingiute de foc iluzorii care mi se invart pe coloana, iar realitatea e ca ma ustura inima cand ne certam si imi incolteste rod de "green shit" cand ne impacam. :)

duminică, 28 iunie 2009

un fragment din "Muresanu" a lui Eminescu........(mi-a placut acest fragment)



Cum norii striga jalnic si marea sparge piatra
Si tunete batrane pe-a cerurilor vatra
Pocnesc cu-a lor ciocane, mosnegi si falnici fauri,
Ei fauresc furtunei coroana ei de aur...
Se zvarcole in valuri marea cea sura-n veci
Si in de stanci schelete, batrane, slabe, seci,
Ea aiurind loveste.
Colo si-nalta sur
Castelul lung si rece fantasticul lui mur.
L-a fulgerelor fuga se vad boltile sparte,
Iluminate gauri pe generatii moarte...
Ah, in fereasta veche apare-ades, ades,
Un inger, o femeie cu chip asa ales!
Dar cine-i ea? Ce vine, ce cauta-n castel
Cand marea isi rastoarna sufletul ei rebel
Si printre stanci de piatra se scutura de spume
Si misca-nfuriata a valurilor lume...
(Un chip s-arata-n castel.)
Si-n noaptea care urla cu surda ei ureche,
Priveste ca o luna din zidurile veche?
E ca si cand rasare in jur intunecata
De-a murilor colosuri, prin care se arata
Zugravind dulce, trista, sura lor maretie.
Coboara din ruine caci ma inchin eu, tie!
Din crengi de ganduri negre o floare se desprinde —
Primeste-o: e iubirea-mi, si inima-mi ti-o-ntinde.
Cobori din inaltime: te-ador, te rog, te-invoc
Cu paru-n flori albastre, pe frunte-o stea de foc.
(Chipul dispare.)
O, stai! o, vino scumpa, ca fruntea sa-ti desmierd
Si-n ochii mari albastri fiinta sa mi-o pierd...


interesanta si bine-venita , o gasesc eu, campania asta promovata de cateva ziare romanesti de top de a scoate pe piata si carti nu numai presa scrisa. am vazut multa lume ce si-a cumparat astfel de carti, deasemenea si eu la randu-mi am achizitionat cateva romane si vreo 3 volume de poezii si ma gandeam.........ce pacat ca la noi nu a fost derulata acea promotie la tigarile "lucky strike".........cand la 100 de pachete gaseai inauntru un joint sau o punguta cu verde............(din cate stiu asa era in america). era marfa din doua motive : 1. poate aveai sansa sa cumperi pachetul norocos si 2. te puteai plimba linistit pe strada fumand verde, iar daca te oprea garda spuneai ca ai gasit cuiul in pachetul de tigari si......te scoteai.

plaman vs. tigara


am bagat tigara in gura, aceasta tremnura nervoasa si sufla cu demnitate fumul nicotinat dintre sporii inghesuiti.am tras fumurile grabit sa o arunc pe jos, tigara imi mutila plamanul stang , se lupta cu mine, mai bine zis cu vointa mea de a termina pachetul, tigara radea de inconstienta mea, filtrul imi intepa buzele uscate din lipsa berii.... tigara arunca un ultim recital de lumina si fum si apoi isi incredinta amintirea in penumbra filtrului. biruisem, fumasem si ultimul spasm de stralucire al tigarii, eram victorios in lupta cu pachetul de tutun. tigara biruise si ea. isi pusese amprenta la gudronificarea plamanului meu. suntem chit deci.....
si dupa cum se anunta mai am de dus cateva sute de batalii cu propria-mi sanatate